Votez, deci rezist

Câteva chestiuni:


1. Postările cu abțibildul de pe buletin sunt, să-mi fie cu iertare, exasperante. Toate buletinele și toate abțibildurile arată la fel – singurul lucru care diferă e degetul persoanei care ține actul de identitate. Și, din punctul meu de vedere, Facebook-ul a văzut prea multe degete duminica asta #numairezist.


2. Libertatea de a vota presupune și libertatea de a NU vota. Dreptul la vot, ca dreptul la exprimare și alte libertăți similare, presupun o îndreptățire, nu o obligație. Așadar, i-aș ruga pe cei cu un „spirit civic” mai dezvoltat să nu își mai condamne concetățenii care nu au votat. La postări de genul „unde naiba au fost restul de 50% care nu au pus ștampilă?!” se poate răspunde lejer prin „acasă pe canapea”, fără să se încrunte niciun zeu al democrației.


3. Libertatea de a vota presupune de asemenea și posibilitatea de a alege orice candidat de pe buletinul de vot, indiferent dacă el este considerat „o boală venerică” de către Votanții Experți. Nu mă pot abține să nu observ următoarea contradicție: pe de-o parte preafericiții postează poze cu buletine pe Facebook, dar pe de altă parte dacă unul dintre ei ar recunoaște că a obținut abțibildul special în urma unui vot care a mers către „candidatul greșit”, dintr-o dată inculpatul nu ar mai fi deloc cetățean responsabil, i s-ar lua complet medalia de #civicdutydone și ar fi ostracizat pe motiv că el e de vină pentru „țara asta de căcat”. Cu alte cuvinte, hashtag-ul #votează ar trebuie însoțit de #pentrucinetrebuie, că altfel îndemnul nu ți se mai aplică și nu mai meriți niciun like la poza cu buletinul. Ți-a trebuit ție democrație, incultu’ naibii!


4. Democrația presupune – pe lângă event-uri pe Facebook precum „dacă iese Dăncilă, emigrez”, desigur – dezbaterea publică, adică prezența, luarea în considerare și confruntarea opoziției. Din acest motiv, candidatul liberal nu poate spune, în discursul său, „războiul (sic!) împotriva partidului socialist nu s-a încheiat încă, trebuie să îi distrugem complet” și apoi să proclame „victoria democrației” la distanță de două minute. Nu doar pentru că este de-a dreptul imatur și ridicol să îți întemeiezi un discurs victorios pe înfrângerea celuilalt, ci și pentru că „distrugerea” opoziției și democrația sunt două concepte care se află în flagrantă contradicție. Din același motiv, preafericiții cu buletinele online nu pot da vina pe X sau Y că a sa candidatură a fost mârșavă și că deci din cauza lui X sau Y candidatul lor preferat nu a ajuns în turul doi. Nu poți să te proclami democrat și apoi să te plângi că și-au exercitat prea mulți (sau cine nu trebuie) dreptul de a candida.


Respect și încurajez dreptul oricăruia de a se exprima liber și de a vota în conformitate cu parametrii acestor libertăți democratice. Dar n-ar strica deloc un pic de decență.

224 views

Recent Posts

See All

A fost sau n-a fost?

Analiza acțiunii militare SUA împotriva lui Qassem Soleimani din perspectiva dreptului internațional Pe 3 ianuarie 2020, Statele Unite a lansat un atac aerian împotriva a două vehicule care părăseau a

F

Calendarul îmi spune că azi e opt martie. Săracul – el nu știe că ziua de astăzi nu se mai numește „opt martie”, ci „ziua femeii”. Între șapte și nouă nu e opt, ci femeia. Înainte de a descrie ce pres

©2019 by IIT. Proudly created with Wix.com